„Dacă ar trebui să renunţ la toate darurile mele cu excepţia unuia, m-aş hotărî să-l păstrez pe cel al vorbirii, căci el mi-ar permite să le recuperez rapid pe toate celelalte.”
( Daniel Webster)
Comunicarea are uneori de suferit datorită unor distorsiuni, care influențează înțelegerea și claritatea, dar mai ales calitatea relațiilor interumane. Realizându-se la nivel verbal, paraverbal și nonverbal, comunicarea este pârghia ce oferă individului ancore solide și echilibru emoțional, dar și interacțiune și relaționare la nivel social.
Mesajul pornește de la emițător spre receptor, printr-o cale sau alta, iar acolo este interpretat, codat-decodat, uneori deformat, transformat, recepționat superficial și în final distorsionat.
Comunicarea are mai multe elemente:
- EMIȚĂTORULcare emite mesajul
- RECEPTORUL, care recepționează mesajul.
- Un CANAL de comunicare prin care mesajul este transmis
- Un MESAJ care este emis, transmis și recepționat.
- DECODAREA – presupune interpretarea sensului mesajului primit.
- CONTEXTUL COMUNICĂRII– implică dimensiunile acesteia la nivel: fizic, psihosocial, temporal, climatic etc.
- FEEDBACK-UL-care ne oferă informații despre procesul de codare/decodare al mesajului.
Dintre tipurile de comunicare putem enumera:
- comunicarea intra și interpersonală;
- comunicarea de grup;
- comunicarea publică;
- comunicarea în masă;
- comunicare bilaterală /unilaterală;
- comunnicare didactică;;
- comunicare mediată /directă etc.
Comunicarea, văzută prin prisma aspectelor enumerate mai sus, pornește de la emițător, cu un mesaj ce poate fi prost formulat, complicat, ambiguu sau folosind un limbaj academic sau tehnic, greu inteligibil pentru interlocutor. Problema poate să apară și din partea receptorului, care fie nu are capacitatea intelectuală să înțeleagă, să interpreteze mesajul, fiind grăbit, superficial și neatent ori fiind disonant, văzând doar ceea ce el se aștepta să vadă! (Vezi AICI articolul despre DISONANȚA COGNITIVĂ)
Canalul de comunicare e tot mai clar, tot mai avansat din punct de vedere ethnic, însă adesea emițătorul / receptorul are o serioasă incapacitate de a cifra /descifra mesajul! Și nu pentru că acesta ar fi codat sau scris în chineză, ci pentru că resursa de timp, atenție a receptorului este adesea insuficientă. Dezinteresul,etichetele și stereotipiile, emoțiile puternice ale celor implicați, lipsa încrederii, pot aduce distorsiuni în procesul de comunicare.
Oricât de clar ar fi mesajul, el tinde să fie înțeles parțial, incomplet sau chiar reinterpretat tendențios de către receptor, din cauza unor factori care țin de personalitatea acestuia.
Personalitatea emițătorului/ receptorului și comunicarea eficientă
Un mesaj ușor de înțeles, transmis foarte clar, scris, ca să poată fi recitit de mai multe ori, dacă e nevoie, ar trebui, teoretic vorbind, să fie transmis/ recepționat cu maximă claritate. Însă rareori se întâmplă așa!
Incapacitatea receptorului de a fi atent la mesaj, de a aloca suficient timp și de a face un efort pentru a prelucra informația poate distorsiona serios un mesaj extrem de clar!
Suntem superficiali, suferim de SGA (SINDROMUL GÂNDIRII ACCELERATE – vezi articolul aici) și ni s-a redus mult capacitatea de a mai activa gândirea critică, pe care o folosim tot mai rar, deoarece ne grăbim!
Citim printre rânduri, parțial, superficial, apoi reacționăm la ceea ce ni s-a părut că am citit! Filtrăm
informația prin prisma propriilor noastre percepții, care sub influența unor emoții, schimbând înțelesul mesajului, fără a mai fi capabili să îl analizăm la rece ceea ce ni se transmite.
Traumele suferite, rănile din trecut și imaturitatea emoțională, dublate de o grabă nefirească sunt specifice oamenilor care nu comunică, ci doar reacționează! Acest tipar de personalitate este cel care distorsionează cel mai mult un mesaj, iar apoi reacționează incontrolabil la el!
Comunicarea eficace este mult influențată de viteza de gândire
Singurul psiholog din lume care a luat premiul NOBEL, Daniel Kahneman (Nobelul pentru economie), a scris o carte despre cele două viteze de gândire. El explică foarte clar diferențele dintre gândirea rapidă și
cea lentă!
O gândire RAPIDĂ e bazată pe tipare, prejudecăți și intuiție. Adică pe răspunsuri date la nimereală, în funcție de ceea ce credem noi că s-a spus. O folosim în 97% din cazuri.
O gândire LENTĂ, analitică, bazată pe analiza critică a minții, pe informații detaliate și pe prelucrarea lor are cu totul alte rezultate! Dar pentru că necesită EFORT MENTAL, va fi folosită în circa 3% din cazuri.
Însă aceste statistici reprezintă o medie. Multe persoane folosesc gândirea rapidă în peste 99% din cazuri, iar unii intelectuali sau profesioniști valoroși ALEG să folosească gândirea lentă în majoritatea
cazurilor, atunci când au de luat DECIZII importante!
Comunicarea clară e posibilă doar dacă RECEPTORUL este pregătit
Însă într-o lume dezechilibrată, cum este cea de azi, mai ales în orașele mari, capacitatea de ÎNȚELEGERE a unui mesaj este extrem de DETERIORATĂ.
Sub influența bombardamentului cu un EXCES de informații, majoritatea inutile, oamenii își pierd, treptat, capacitatea de TRIERE, devenind tot mai incompetenți când e vorba să ALEAGĂ CORECT dintre o informație realmente utilă și una absolut inutilă! De fapt, aici se află deosebirea dintre oamenii echilibrați, bine ancorați în realitate și cei dezorientați. Aceștia din urmă, trăiesc pierduți în lumea lor iluzorie, la limita extremă a suferințelor sufletești.
Avem de dezvoltat doar această simplă capacitate de ALEGERE, de triere eficientă a lucrurilor esențiale pentru noi, și de respingere a celor care nu contează cu adevărat. Altfel, cădem victime ale dezinformării și începem să credem în lucruri pe care le auzim des, chiar dacă ele nu au o bază
reală.
Indiferent că ne referim la comunicarea verbală sau la cea nonverbală, la comunicarea orală sau scrisă, tipologiile de comunicare trebuie adaptate și ajustate în funcție de context și de mediu. Conştientizarea locului pe care îl ocupăm în cadrul situaţiei de comunicare (emiţător, receptor), ne conduce spre relații sănătoase, echilibrate, bazate pe comunicare eficientă și asertivă.
(Carla Alina Bratosin)
Lasă un răspuns